se despleteşte gândul
fecioară-nainte de culcare
Zâmbetul tău
stă-n rama unui gând
Culori sepia frunzăresc încă timpul
în care mi-erai...
Doar să adulmec pot
ceaţa în care sigur te pierd
Cuvintele stau ţurţuri
suspendaţi în tăceri
Durerile azi nu mai vorbesc
se ţin în braţe una pe alta
doar merg pe vârfuri pe margine de
neant
Gândul-fecioară se culcă-n noapte
ne-mbrăţişat
Nu-i iarnă nu-i toamnă nu-i vară
nu-i primavară
E anotimpul din care-ai plecat
______________________________
ZiFrumoasă (Mihaela Călin )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu