PÂINE ŞI SARE

nu am găsit azi pâine şi sare

deşi am intrat în casa din pieptul tău

frigul de la poli primise apartament înăuntru

bătea vântul şi-mprăştia de pe rafturi comorile...

mirosul de lumânare stinsă umplea cămările

nu era nimeni să mă aştepte

întunericul si tăcerea se-mbrăţişau clandestin

am pus două cuvinte pe masă ca nişte pâini

şi am plecat

şi nici n-am trântit uşile...

afară

zorii treziţi sub plapuma norilor

invocau lumina

molipsitor

-------------------------------------------

ZiFrumoasă (Mihaela Călin )

PRIMĂVARA-ŢI FACI VREME DE NIMIC...

între degete

fac cocoloaşe de timp

le azvârl pe fereastră

deasupra capului aplecat

stă cerul

mă dojeneşte cu ocheadă

albastră

-------------------------------------------

ZiFrumoasă (Mihaela Călin )

EUHARISTIC

ca-ntr-o părere

destinul se lasă atins

doar cu degetul

pot să mângâi pe cap trecutul

să îi descânt

să-i dezleg toate nodurile

nu va scânci

dar va încerca să se apere

făcându-se ghem

cuminecat prea târziu

-------------------------------------------

ZiFrumoasă (Mihaela Călin )

IAR TIMPUL, HIENĂ FLĂMÂNDĂ...

rătăcitoare năucite secunde

umblă prin vene

caută timpul pierdut

demult anii s-au dat de trei ori peste cap

s-au prefăcut în nisipuri

zgâlţâind clepsidre şi teorii

pereche de ochi albaştri fără pereche

căzuţi în pâlnia timpului

în fapt erau doar fântâni albastre

din care-am băut

un vis

şi am însetat

-------------------------------------------

ZiFrumoasă (Mihaela Călin )

CÂT ADEVĂR, O PORŢIE?...

pe străzi se plimbă orgolii

ego-uri târându-şi umbrele-n spate

pe faţă măşti

plictisite fardate

câinii

par că se hârjonesc cu sinceritate

trece iarna prin oameni prin pomi

cu vârtejuri cu friguri adevărate

sub tălpi zăpezile gri scrâşneşc

supărate

imaculări se sting haşurate

cât adevăr cât suspin e-n toate

câtă iluzie flămânzi înghiţim

pe nemestecate!

ce există poartă mereu două feţe

cu marcaje de timp

şi celeritate

-------------------------------------------

ZiFrumoasă (Mihaela Călin )