Ar fi multe de zis...
Uneori însă, absenţa cuvintelor nu face decât să sporească unele înţelesuri... Cele mai adânci, de fapt nici nu au cuvinte pe măsură... Rămâne "chimia", ca unic suport, gata să facă de gardă oricând, fără plată...
Viaţa îmi pare ceva ce pur şi simplu se-ntâmplă, lucrează la foc continuu, cu mecanism încifrat... iar cheile, multe, stau ascunse-n sertare, prin lumi paralele.
Am renunţat să-nţeleg, doar accept acest lucru. Noi oamenii obişnuiţi, avem o singură cheie la îndemână şi pe aceea o ţinem... în piept!...Cu ea poţi să deschizi când şi când chiar seif-ul minţii... şi acolo afli prima-nţelegere...
Timpul însă - nu
e chiar timp, el e o problemă - fiindcă adună-n spate trecuturi care se
simt prezent. Şi ce te faci cu viitorul când el stă legat de trecut ?
ZiFrumoasă (Mihaela Călin )
02.02.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu