CERC

De-o vreme

locuiesc într-un cerc

cu linguriţa mănânc lumină şi miere

mă rog pe genunchii nopţii

îmbrăcată-n tăcere

în tinda lui Dumnezeu

s-ajung să mă-nchin să mă plec

să scap de durere

Şi ajung

mă şterg pe picioare

de lutul hain negricios -

povara lumii

nu arată deloc frumos

Azi

pun saboţi de flori albe şi ierbi

în picioare

umedă-n tălpi şi-n pleoape de rouă

mustesc a răcoare

conving iar gândul că nu mai plouă

cu minciuni despre soare

Din cerc mai scot câteodată capul

şi mai sădesc în oameni câte-un poem -

aştept transfigurări să coboare

să-mi crească verde şi-nalt cuvântul

în grădina mea de boem.

    

     ------------------

     ZiFrumoasă 

     (Mihaela Călin )