stranietatea
de a fi
singur nesingur
lumea e un pom
cu legăturile coapte
între oameni
ce se cunosc
şi nu se cunosc
energia întregului
se mişca se zbate
în toate direcţiile
croind realităţi
din iluzii
stranietate a mişcării
de-a sta nemişcat
ce nu e decât început
şi cel din urmă
e cel dintâi
ce stă înăuntru
stă şi afară
şi ce e-n afară
e-n alt înăuntru
şi viaţa
oricare
când moare
se face tot viaţă
ZiFrumoasă (Mihaela Călin)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu