oamenii răi te-au zdrobit.
Nu ai lacrimi să poţi arăta
durerea plină din inima ta.
Doar privire adâncă ranită
şi
ghemuire disperată de frică.
Omul-neom te-a luat pe sus
şi pecete neagră pe viaţă ţi-a
pus,
în zăbrele şi lanţuri a încuiat
trupul tău,
sufletul ţi l-a anulat prin decret omul rău.
Doamne, ce sete de moarte s-a pus
pe sufletul nepregătit de apus !
Otravă, gaz, bici şi
lopată
să-ţi fure întreaga viaţă deodată.
Tu doar priveşti, poţi doar să priveşti
cu glas amuţit şi cu ochi îngereşti
cum moartea te cheamă iute la ea
din păcate chiar în ţara asta a mea.
Suflet drag, suflet de câine
doar în cer tu mai ai un mâine.
Fie îngerii-nduiosaţi cu tine,
lângă omul-neom nu poate fi
bine.
Mihaela Călin (ZiFrumoasă)
5.10.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu